somnul domestic si somnul de autobuz

in general visez foarte rar si am parte de vise scurte pe care le uit repede. in ultimele luni n-am mai visat nimic. am dormit din ce in ce mai putin in patul de acasa, somn pe care l-am mutat in autobuz, pe tren, in taxiuri - pe bancheta din spate, pe metrou si uneori pe spatarul scaunelor sau fotoliilor primitoare. simbata trecuta am luat 311 de la titan. afara ningea marunt cu fulgi raginditi, care fugeau de contacul cu pamintul. m-am refugiat in coltul din spate (i-as face statuie celui care inventat locul asta). caldura venea in valuri de la radiatorul de sub scunul din stinga (inca o statuie). si-aici a inceput un film in care adormeam timp de 2-3 minute, deschideam ochii incet vedeam copiii jucandu-se in parc, ii inchideam la loc. ma trezeam iar si vedeam cohorte de parinti tragand sanii cu copii infofoliti calare pe ele. si iar somn scurt. dar a fost cu siguranta cel mai bun somn din ultimul timp. cind am coborit din autobuz am avut senzatia ca ma dau jos din pat...