grenoble e un oras din acele basme in care o vrajitoare face totul sa incremeneasca, sa zicem in 1970, si nimeni nu mai sterge praful prin vitrine sau schimba firmele. modernisme ruginite, umezeala, mucegai.
fiecare nou cadru al orasului, incepand cu o camera de fumatori a unui hotel obscen de scump in care aerul are gust de praf acru, imi lanseaza in minte sloganul sejurului: hepatic, hepatic, hepatic. o hepatita in forma de hexagon musteste sub parfumuri si esarfe.
dupa cinci zile de franta, aria semantica in care intra experienta asta in harta mea mentala contine: jeg, frig, acru, tafna, frigiditate, voma, urina, soareci. ick. cah. oamenilor de aici le place de ei si isi poarta fermecati jegul, ordinatorul portabil si viziunea atotcuprinzatoare despre mondializare. absenta vreunui mit prealabil despre tara asta si ocazionalele quiche indulcesc intr-adevar napasta.
eram sigura ca sejurul in franta va fi o sursa copioasa de micutisme chic. continuu sa raportez numai daca apare asa ceva la orizont.
Banuiesc ca ti-ai mai indulcit impresiile pe parcurs
RăspundețiȘtergere