Eu nu vreau sa-l votez pe Brancusi. Eu nu vreau sa mai fiu agresata o data la doua zile cu IM-uri de la cunoscuti, spam-uri pe grupuri de discutii si campanii lacrimogene in presa care fac din votul asta o datorie patriotica. Nu vad nici un motiv pentru care tot poporul mioritic trebuie sa se mobilizeze, sa fie imbarcat in autocare virtuale si trasportat in masa pe site-ul englez Saatchi ca sa puna stampila pe 'omul lor'. Un patriotism pseudo-intelectual care ne discrediteaza si mai mult. Dovada, Brancusi a fost depunctat cu cateva mii de voturi pentru ca era ales suspect de mult din Romania. Consecinta? O noua paranoia colectiva, eterna manie a persecutiei: iar ne-au furat, romanii n-au noroc, nu stim sa ne aparam interesul.
E ridicol ca cineva sa il vopseasca tricolor pe Brancusi si sa-l vanture deasupra capului fara sa poata bifa minim doua-trei exigente de bun simt: sa fi vazut macar in poze de calendar sau la Teleenciclopedia una-doua dintre lucrarile lui, sa aiba macar un motiv articulat pentru care ii place stilul lui si eventual sa poata spune intr-o fraza coerenta de ce Brancusi e mai artist decat Picasso, Klimt sau Scheele.
Nu inteleg oricum de cand arta se manjeste in tuse de democratie participativa si nici de ce toti barbosii cu bereta, pensula si dalta sunt ingramaditi in acelasi campionat mondial al talentului. La fel ca democratia, competitia de ambitii si patriotisme ieftine si mobilizarile exclusiv sentimentale sunt din alta felie de viata. E ca si cum am sta cu totii pe un stadion, scuipand seminte si huiduindu-l pe Picasso care, jos pe gazon, ameninta sa-l faulteze pe baiatul nostru. Si aruncand in acelasi timp cu sarmale in arbitrul englez.
E ridicol ca cineva sa il vopseasca tricolor pe Brancusi si sa-l vanture deasupra capului fara sa poata bifa minim doua-trei exigente de bun simt: sa fi vazut macar in poze de calendar sau la Teleenciclopedia una-doua dintre lucrarile lui, sa aiba macar un motiv articulat pentru care ii place stilul lui si eventual sa poata spune intr-o fraza coerenta de ce Brancusi e mai artist decat Picasso, Klimt sau Scheele.
Nu inteleg oricum de cand arta se manjeste in tuse de democratie participativa si nici de ce toti barbosii cu bereta, pensula si dalta sunt ingramaditi in acelasi campionat mondial al talentului. La fel ca democratia, competitia de ambitii si patriotisme ieftine si mobilizarile exclusiv sentimentale sunt din alta felie de viata. E ca si cum am sta cu totii pe un stadion, scuipand seminte si huiduindu-l pe Picasso care, jos pe gazon, ameninta sa-l faulteze pe baiatul nostru. Si aruncand in acelasi timp cu sarmale in arbitrul englez.
Facem asta pentru ca avem prea putini barbosi cu pensula de care sa fi auzit macar lumea de prin strainataturi. Asta e! cultura marginala=complexe stratosferice.
RăspundețiȘtergere