Fa-te, boierule, frate cu strajerul pana-ti trece laptopul codrul

Eseu video despre istoria proprietatii in Romania

Merci

Aflu cu mirare ca florile si cutiile cu bomboane inca reusesc sa emotioneze secretare si sa lubrifieze serviciile birocratice. Ma intreb cata ciocolata poate sa manance, in conditii de siguranta, o femeie cu job sedentar. Si daca nu sunt oprite la consum, ce traseu al atentiei iau convoaiele de cutii de ciocolata dupa halta din sertarul secretarei?

Si de ce primitoarele de ciocolata (fiinte mai delicate din fire) nu au si ele, ca vanatorii, o camera cu trofee pe pereti? Intr-o rama deasupra semineului Jacobs-ul de la studentul care vrea tabara, cutia de ciocolatele Merci de la studentul Erasmus plecat la Paris in alta rama, langa pendula.

Oare Merci e o marca gandita special pentru spagarii soft? Si oare de ce spaga nu cade sub incidenta modei si dupa zeci de ani papilele gustative ale ocupantilor de birou si de ghiseu inca mai lacrimeaza dupa un carnacior si o ciocolatica?

sa tartinam bine!

Tartinabilitate. tar-ti-na-bi-li-ta-te! L-am auzit in mai multe randuri spus cu o placere de nedescris de catre un agent de vanzari pateuri. Pentru cine nu s-a prins temenul defineste capacitatea unui produs alimentar de a se lasa intins pe paine. Cine isi imagineaza ca nu exista diferente de la o tara la alta e coeficientului de tartinabilitate (a pate-ului) dezirabil in functe de preferintele publicului greseste. Paté-ul este in felul lui barometrul unor sensibile diferente culturale: in Franta, Belgia si Olanda acesta este apreciat cu cat se opune mai mult tartinarii, in tarile estice este apreciat cel flexibil, care a pierdut orice urma fizica a obiectelor din care a fost creat...