am primit o leapsa de la textier care ma provoaca sa scriu despre vuvuzele. imi promisesem ca n-o sa am nici o parere despre un obiect care face un zgomot despre care s-au scris cam toate compunerile pline de ura din lume, investigatiile cu iz etnologic, arheologie simbolica etc.
in fine cam tot ce putea sa incapa in bucataria unei legende urbane cu parfum de calcio de inceput de secol. acum, ca tot am primit o leapsa, o sa zic scurt ca tot ce m-a tinut departe de vuvuzele a fost nu atit faptul ca produc zgomotul unui gigantic roi de tintari hamesiti cat lipsa de nuante a obiectului. oricum ai sufla, la capatul ei ramai un apatrid. luati urmatoarea imagine: un meci Slovacia-Italia (sa zicem) in care suporterii ambelor echipe sufla din toti rarunchii intr-un obiect - acelasi! - cu pretentii de patrimoniu cultural. vuvuzelele sterg orice granita data de diferentelele specifice dintre cele doua grupuri si ii transforma pe toti suflatorii infocati intr-o masa amorfa de vuvuzei.
ps trist: cei care isi imagineaza ca finalul Campionatului Mondial va aduce linistea peste lume sint niste naivi fara scapare - vuvuzelele-suvenir vor impanzi stadioanele Europei la primele meciuri din noul sezon. bref: locul injuraturlor neaose va fi luat de claxonul vuvuzelic. halal fotbal!
vineri, 25 iunie 2010
luni, 7 iunie 2010
demâncare
300
joi, 6 mai 2010
usa librariei, intre sacru si profan
luni, 3 mai 2010
tezaurizarea risipei
duminică, 2 mai 2010
Bogăţia vine de la ţară. Şi se duce la mall.

Ţaţa Anica, providerul de brânză şi pastramă pentru consumeriştii de la Mall Cotroceni aduce copios cu Édes Anna, ţaţa care face pasta de ardei din frigiderul nostru. Un nou episod de ecumenism gastronomic?
vineri, 30 aprilie 2010
pe yachtul sfantului nicolae

Intr-o localitate din Serbia un businessman care a salvat biserica locala de la pieire a vrut si el sa i se indeplineasca o dorinta la schimb: sa apara pe un perete al bisericii salvat de Sf. Nicolae in barca sa. Dar nu singur, ci impreuna cu sotia si copiii. Dar nu doar impreuna cu sotia si copiii, ci cu ei si cu fosta sotie si copiii ei. Mie imi pare cam crispat domnul, eu in locul lui as sta mult mai relaxat in barca daca as avea mana lui Sf. Nicolae pe umar. Si pentru echilibrul picturii m-as fi asezat intre sotii. Si m-as fi dus la mantuire cu o cravata mai buna.
(foto via dragana k.)
marți, 27 aprilie 2010
luni, 19 aprilie 2010
bufnita teleghidata zgarie rau
Mai multi prieteni baga de ceva vreme incoace mana in foc ca au vazut prin curtile caselor din Bucuresti bufnite ascunse prin crengile copacilor. Cu totii sint entuziasmati de descoperire pentru ca asta li se pare semnul unui oras care n-a atins un grad de poluare intr-atat de mare incat sa faca imposibila viata unor pasari cum sint bufnitele.
Vraja acestor povesti s-a risipit pentru a face loc alteia: bufnita teleghidata, pe care se pare ca ti-o poti cumpara pentru a alunga dusmanii domestici. Mai multe aici. In fond daca exista Mos Craciuni roboti de ce n-ar exista si bufnite electronice? in orice caz abia astept sa apara pe portile de la intrarea in curti anunturi cu "BUFNITA REA!"
Vraja acestor povesti s-a risipit pentru a face loc alteia: bufnita teleghidata, pe care se pare ca ti-o poti cumpara pentru a alunga dusmanii domestici. Mai multe aici. In fond daca exista Mos Craciuni roboti de ce n-ar exista si bufnite electronice? in orice caz abia astept sa apara pe portile de la intrarea in curti anunturi cu "BUFNITA REA!"
marți, 13 aprilie 2010
if everything else fails...
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Igiena trece, savoir-faire-ul ramane
vineri, 2 aprilie 2010
daca vreti o schimbare
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





